DanielOrza.net

Noi sa fim sanatosi ca boala vine!

Zilele trecute aveam eu o treaba cu ereticul Pavel Corut. Asa ca ajung pe blogul: Ungandbun unde o tipa se gandeste sa isi etaleze figurile si cat e ea de desteapta. Ea isi zice Roxy Manelista(stiti voi aia de pe la televizor care “canta”). De aici ajung si pe blogul ei in care domnisoara isi etaleaza din plin talentul. Acum ce s-a gandit(dupa cateva zile in care am contrazis-o)? Si-a zis ca daca o sa inceapa sa dea in mine printr-un comentariu lasat aici(“La 20 de ani ai putea sa fii mai matur si sa nu cauti blog-uri de manelisti….Rusine pentru Maramures,asta esti!”) o sa isi faca si ea niste vizitatori.Ete nah…ti-ai si gasit prostul.:)) Ii mai spun inca o data, ca poate nu a inteles. Nu am cautat blogul tau. Am ajuns pe el dupa ce tu ti-ai etalat conceptiile pe Ungandbun. Ete nah…ti-ai si gasit prostul.:)) Pe langa asta imi reproseaza mie ca pe spatele ei imi fac eu trafic. Nu zau? Pai stii tu ce e ala trafic? Te dai mare ca stii ce e SEO. Hai sa vedem cat de bine stii.

“Optimizare SEO”? Nu crezi ca te cam intinzi?:)) Habar nu ai ce e SEO. Asa ca am sa iti dau denumirea completa, denumire de unde provine abrevierea SEO. SEO e abrevierea de la Search Engine Optimization, care tradus in Limba Romana nu inseamna altceva decat optimizare pentru motoarele de cautare. Asa ca reiau? Cum vine aia “Optimizare SEO”? E ceva de genul unei “supra optimizari” sau vrei doar sa accentuezi termenul de optimizare prin repetarea lui?

Sa trecem acum la partea a doua. Zici tu ca esti foarte desteapta. Ok. Acum sa vedem ce zici tu de “refulare”.

Domnisoara sau domnisorul(pentru ca sunt sigur ca nu e cea a carei identitate o foloseste) foloseste termenul de “a refula” ,dupa cum vedeti voi mai sus, doar pentru a-mi arata ca sta bine la capitolul vocabular. Ea spune ceva de genul: concertele sunt pentru refulare(pentru ea). Hai sa ii explicam ce inseamna refulare. Asa ca pentru a fi cat mai fidel am sa ii dau definitia din DEX, care suna cam asa: “REFULÁ, refulez, vb. I. Tranz. 1. A respinge, a înăbuși din domeniul conștientului în subconștient imagini, dorințe, reprezentări, idei sau tendințe neplăcute, care contrazic conștiința morală a individului. 2. (Tehn.) A deplasa sau a împinge, cu ajutorul unei pompe, un fluid într-o conductă sau într-un recipient. 3. A prelucra la cald sau la rece piesele de metal prin batere cu ciocanul sau prin presare la unul dintre capete, cu scopul de a schimba, parțial sau total, forma pieselor. – Din fr. refouler.” Sursa: Dexonline

P.S.: Sper ca nu te mai prind pe aici.

Chiar nu gaseam ce titlu sa ii dau postului. In primul rand vreau sa multumesc prin acest post tuturor prietenilor care au fost alaturi de mine azi. Atat personal cat si virtual. In al doilea rand vreau sa le raspund tuturor celor care m-au intrebat azi ce imi doresc pentru urmatoarea perioada. Sincer nu imi doresc mai nimic. Ma simt implinit atat din punct de vedere moral cat si profesional. Singurul lucru care as putea spune ca mi-l doresc e sa fiti voi fericiti. De ce imi doresc lucrul asta si nu imi doresc nimic pentru mine? Pai simplu. Daca voi sunteti fericiti si eu sunt. Prin voi traiesc si eu. E de ajuns sa spun ceea ce gandea Aristotel despre prieteni si sa nu mai spun nimic. “Nimeni nu poate trai fara prieteni, chiar daca stapaneste toate bunurile lumii.”(Aristotel).

Astazi, doi prieteni, L.L. si B.O.,  au inceput sa imi spuna(mai in gluma, mai in serios) ca acum, ajuns la 20 de ani, trebuie sa ma gandesc ca mai am cativa ani si trebuie sa ma insor. WTF mi-am zis. Asa repede? Chestia asta m-a pus pe ganduri. De ce asa repede? Nu pot sa am inca o data 16 ani si sa nu am trebuinta de nimic? Nu pot sa fiu din nou ceea ce am fost in copilarie, acel copil inocent care nu avea grija viitorului? In fine…toate trebuie sa se intample la un moment dat.

Noi sa fim sanatosi ca boala vine!

Astazi ma intreaba o prietena cum ma simt in prag de 20? Pai, cum sa ma simt…ca si in prag de 19. Exact acelasi lucru. Si imi spune: “sa ma anunti cand realizezi, pentru ca totul incepe cu 2”. In momentul acela mi-am dat seama ca de fapt eu schimb prefixul. Perioada de imbatranire doar acum incepe. In cateva secunde mi-a trecut prin fata ochilor o parte din viata mea, ca un bilant al zilelor mele de nastere. In momentul in care spui ca ai 19 ani te simti tanar, foarte tanar. Inca te consideri adolescent. Dar cand realizezi ca tu de fapt treci  la 20 si de acum inainte 10 ani vei folosi un numar care incepe cu cifra 2, incepi sa cazi intr-o depresie de te ingozesti. Parca trecerea de la 17 ani la 18 si faptul ca ai devenit major nu e un lucru prea mare. Vedeti de multe ori in magazine, preturi care se termina in ,99, ceva de genul 19,99. In momentul acela nu te gandesti ca de fapt pretul e mult mai aproape de 20 si foarte departe de 19. Te gandesti ca e de fapt 19 si nu 20. Exact asa e si cu varsta. Cand ai inca 19, 29, 39, etc. nu te gandesti ca tu de fapt trebuie sa treci un prag.

Mai am cam 9 ore pana cand voi putea spune ca am implinit doua decenii. Mai am 9 ore pana in momentul in care voi lasa in urma toata copilaria si adolescenta, tot ce inseamna pentru mine perioada frumoasa a vietii. Acum, toate planurile de viitor se accentueaza. Totul se contureaza si primeste culoare. Daca in perioada 12-20 de ani principala achizitie a oricarei persoane este identitatea-confuzia, de la varsta de 20, principala achizitie din punct de vedere psihologic este intimitatea-izolarea. Daca in adolescenta dominantele care dau culoare adolescenţei sunt cristalizarea contiintei de sine si debutul independentei, de la 20 de ani totul se schimba. Dominanta este deja dobandirea independentei.

P.S.: Incep sa devin melancolic.

In loc de introducere: Am scris articolul dupa o discutie avuta cu un prieten din copilarie cu care vorbeam despre copilaria noastra si despre faptul ca mai avem o zi si schimbam prefixul, insa acest lucru nu ne impiedica sa ne aducem aminte cu placere de perioada pe care cu totii o numim “Copilarie”

Cu ceva timp in urma am scris un articol atat pe blog cat si in presa despre copilarie. Acum m-am gandit sa reiau putin ideea si sa o dezvolt, avand in vedere ca ceea ce a aparut in presa era doar textul si cateva imagini, lucru de inteles deoarece nu puteam sa umplu spatiul pe care il aveam doar cu imagini si pe langa asta nu imi puteam aloca tot spatiul doar pentru acel subiect. Puteam sa il extind pe cateva zile dar devenea plictisitor. Dar sa nu ma mai intind la vorba si sa trecem la treaba. Toata treaba asta se va intinde cam pe aproximativ 7 zile. In fiecare zi am sa va vorbesc de cate un lucru care ne aduce aminte de copilarie. Asa ca astazi vom discuta putin pe marginea subiectului: “jocurile copilariei”.

Va mai aduceti aminte orele petrecute in curtea blocului sau pe strada? Va mai aduceti aminte perioadele in care nu stiam de calculator si nu stiam mai nimic despre tehnologie? Ei bine, putem sa ne mandrim ca am avut cam cea mai frumoasa copilarie. Putem spune ca odata cu noi au ramas in urma si toate jocurile copilariei. Am putea spune chiar, ca am fost ultimii care am mai prins ceva din vremurile neafectate de tehnologie. Jocurile din curtea blocului erau ca o doza zilnica de energie. O doza zilnica recomandata pentru a avea o copilarie fericita. Odata cu trecerea timpului si cu aparitia calculatorului si a internetului pe scara larga, totul a ramas in urma. Copiii zilelor noastre nu mai stiu ce inseamna o copilarie adevarata. Singurele locuri unde se mai invata jocurile copilariei sunt gradinitele.

1. Ratele si Vanatorii

Cum se joaca? Pai foarte usor. Ai nevoie de 2 vanatori si de rate. Cu o minge, vanatorii vor arunca in rate. Cine e atins de minge iese din joc. Ultimul ramas neatins de minge devine vanator. Asa jucam noi cand eram mici. Regulile jocului insa difera de la zona la zona.

2. Telefonul fara fir

Jocul asta ma pune serios pe ganduri. Acest joc se juca inca din perioada in care nu existau telefoane mobile. Oare acum cum se joaca? Pe atunci era ceva de genul: fiecare copil ii spunea celui de langa el un cuvant si tot asa pana se ajungea la ultimul. Ultimul copil trebuia sa spuna cu voce tare ceea ce a auzit.

3. Lapte acru

Sincer, jucam asa ceva si in generala. Insa stiu persoane care si la liceu mai joaca(prin clasa). Nu cred ca are rost sa va mai spun cum se joaca. Va las sa vedeti mai jos.

Va urma!

Vrei sa faci o calatorie cu autobuzele in Bucuresti? Perfect. Acum, pe langa tot confortul de care beneficiezi, RATB-ul iti mai ofera ceva la care doar ai visat. LOCAL KOMBAT LIVE. Mai jos ai si filmuletul de prezentare a unei calatorii.

Vorbind serios, ceea ce veti vedea este o intamplare petrecuta astazi intr-un autobuz si prezentata de cei de la Realitatea. Un calator este batut de catre soferul de autobuz deoarece a indraznit sa ii atraga acestuia ca s-a urcat baut la volan.

În urma altercaţiei, şoferul a depus o plângere la poliţia locală din Jilava, a declarat directorul RATB, Gheorge Aron.(Realitatea.net)

Cum adica soferul a depus o plangere? Nu reusesc sa inteleg. Soferul il bate pe calator si tot el depune plangere?

Sursa: Realitatea.net

Dupa ce Liga Scriitorilor Romani a cerut Patriarhiei ca Mihai Eminescu sa fie canonizat au si aparut teoriile conspiratiei. O parte a conspirationistilor spun ca aceasta cerere a fost facuta doar pentru o defaimare a Bisericii Ortodoxe Romane si pentru a aduce din nou in discutie canonizarea lui Stefan cel Mare. Acelasi lucru il cred si eu.  Asa ca mai jos redau Tomosul de canonizare a Sfantului Stefan cel Mare. Insa inainte de asta vreau sa mai fac niste precizari pentru cei care spun ca trecerea in randul sfintilor a lui Stefan este una incorecta. Oare cele 44 de manastiri si biserici zidite de el nu sunt de ajuns sa ne dam seama ce fel de om era Stefan? Oare bataliile duse pentru credinta ortodoxa si pentru neamul nostru nu e de ajuns pentru a-l considera un dreptcredincios?

Stefan cel Mare este considerat aparator al credintei si al Bisericii, chiar si al Crestinismului. Bataliile cu Imperiul Otoman au protejat toata Europa de invazie. Dupa Batalia de la Vaslui, Papa Sixtus al IV-lea l-a numit "Athleta Christi" adica “Ateletul Lui Hristos”. Toate acestea nu sunt de ajuns ca sa na dam seama ce om era Stefan?

Tomosul de canonizare a Voievodul Stefan cel Mare al Moldovei:

TEOCTIST
Din mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Bucureştilor,
Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei
şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

Prea iubitului cler şi dreptcredincioşilor creştini din cuprinsul Patriarhiei Române, har, milă şi pace de la Dumnezeu, Părintele luminilor, iar de la noi, Patriarhiceşti binecuvântări.

Cuvios lucru este şi plin de folos duhovnicesc pentru credincioşii Bisericii de a se arăta plini de evlavie, a cinsti şi a pomeni, prin slujbe şi prin cântări, pe cei ce s-au arătat bineplăcuţi lui Dumnezeu în viaţa lor pământească. Lauda care se dă celor ce trăiesc în chip virtuos se îndreaptă către însuşi Dumnezeu, de la care izvorăşte oamenilor toată virtutea, precum ne învaţă Sfântul Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul: „iar lauda celor bune înflăcărează şi îndeamnă pe credincioşi”.

„Când se laudă dreptul se veselesc popoarele”, glăsuieşte proorocul David. Dar lauda binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare ne produce nu numai bucurie duhovnicească, ci şi îndemn puternic pentru grija mântuirii sufleteşti. Fiecare dintre dreptmăritorii creştini sunt datori să cinstească şi să laude, după cuviinţă, pe cei ce au vieţuit cu dreaptă credinţă şi fapte bineplăcute lui Dumnezeu, pentru că lauda este plata virtuţii şi cel ce laudă virtutea laudă pe însuşi Dumnezeu.

Prin asemenea fapte virtuoase a strălucit dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare, care a cârmuit Ţara Moldovei 47 de ani, înarmat cu platoşa credinţei în Dumnezeu, cu cea a postului şi rugăciunii şi cu multe fapte ale dragostei creştine închinate Bisericii şi poporului său; a zidit un foarte mare număr de biserici şi mânăstiri, înzestrându-le cu cele necesare sfintelor slujbe, ca un purtător de biruinţă a luptat cu preţul vieţii sale până la jertfelnicie pentru apărarea hotarelor ţării şi a credinţei strămoşeşti fiind numit apărător al creştinătăţii, a miluit pe săraci şi a răsplătit pe luptătorii oşteni, a arătat îndurare şi pe cei greşiţi i-a îndreptat.

Smerenia noastră împreună cu toţi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, privind la vieţuirea jertfelnică pentru credinţă şi neam a dreptcredinciosului Voievod bineplăcut lui Dumnezeu, la faptele şi împlinirile lui şi purtând grijă de folosul obştesc al credincioşilor, iar pe de altă parte ţinând seama de cele arătate de către Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, care a cerut ca amintirea zilei trecerii la cele veşnice a Marelui Ştefan, să fie aşezată ca zi de pomenire a Sfântului,

Urmând obiceiul obştesc al Bisericii şi rânduielilor dumnezeieştilor părinţi dinaintea noastră, făcut-am cunoscut ca să dea binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare cinstirea cuvenită bărbaţilor sfinţi.
Pentru aceasta, urmând rânduiala canonică şi sinodală şi chemând în ajutorul nostru Puterea Celui Prea Înalt,

HOTĂRÂM:

Ca de acum înainte şi până la sfârşitul veacurilor,
Voievodul Ştefan cel Mare al Moldovei
să fie pomenit laolaltă cu bărbaţii cei cuvioşi şi Sfinţi ai Bisericii,
cinstindu-se cu slujbe şi cântări de laudă în ziua de 2 iulie,
fiind înscris în sinaxar, cărţile de cult şi calendarul Bisericii noastre cu numele
„DREPTCREDINCIOSUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”.

Spre veşnică cinstire, dovadă şi încredinţare despre cele ce am hotărât,
s-a întocmit acest Tomos Patriarhal şi Sinodal de Canonizare
spre a fi adus la cunoştinţa credincioşilor şi clerului Bisericii Ortodoxe Române
şi tuturor evlavioşilor români, oriunde ar trăi aceştia.

Dat în Bucureşti, anul mântuirii 1992, luna iunie, ziua a douăzecea.

Cum nu am fost niciodata pana acum nici la Blog Meet-uri si nici la Open Coffee-uri am zis ca nu ar strica sa merg cel putin o data.  Asa ca azi dupa lungile insistente ale lui Florin Buda am decis sa merg. Normal. Nu ma puteam duce singur asa ca l-am luat si pe Ricardo cu mine. M-am mai intalnit pe acolo si cu Alecs, Robbie, Gaben, Ciprian, Anna, Cosmin, Paul, Adrian, Radu, Bogdan, Andrei Racasan si Dana. Nu cumva sa o uit pe Loredana cu care am stabilit si o colaborare. Cei care sunteti la UNBM veti afla in curand despre ce e vorba.

Totul bine si frumos. Ca de obicei, am uitat sa trec multe persoane. Sunt mai uituc de felul meu. Asa ca sa imi fie cu iertare pentru cei pe care am uitat sa va trec in pomelnicul meu cu bloggerii pe care i-am cunoscut. Eventual puteti sa va lasati la comentarii blogurile. De fapt chiar va rog.

Sfarsitul l-am lasat pentru cel care a organizat intalnirea. Mai exact pentru Zerocinci. Stiti cum se spune. Cei din urma vor fi cei dintai.

Ca o impresie generala, a fost o atmosfera placuta si foarte ok.

O casa de pariuri din Baia Mare a facut o afacere din cazul Ursut. Maestrul celor 5 evadari a devenit subiect de pariuri. Evadeaza sau nu evadeaza? Cei din Baia Mare pot sa parieze daca Ioan Ursut va evada sau nu. Voi incerca sa aflu despree ce casa de pariuri e vorba sa puteti paria si voi. Voi ce pariati?

Dupa ce Liga Scriitorilor din Romania a cerut Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Romana ca Mihai Eminescu sa fie facut sfant, cei de la Patriarhie au venit cu un raspuns. Raspunsul a fost NU. Era de asteptat. Insa ce e interesant, raspunsul dat de catre reprezentantii Bisericii. Acestia au spus: “canonizarea cuiva presupune criterii si proceduri care nu se bazeaza doar pe entuziasm si dorinta publica”.

Am promis ca vin cu un update. Asa ca aruncati o privire: